Cum arăta Oborul la 1901? Cum arăta epicentrul consumului, divertismentului și mondenității românești de acum aproape 120 de ani? Cum sunau denumirile comerciale ale vremii? Câte dintre ele mai există și azi? Și, dintre acestea, câte ar putea avea astăzi potențial de brand? Cum sunau atunci sloganurile-descriptor sau headline-urile de promoție.
O documentare a atmosferei dintr-o zi festivă (probabil Moșii de iarnă, 22 februarie) este schița Moșii (tablă de materii) a lui Ion Luca Caragiale. Această miniatură (cu puțin peste 600 de cuvinte) e lăudată de criticii și istoricii literari pentru forma ei minimală, chiar avangardistă: propriu-zis, o listă de articole, de item-uri mai mult sau mai puțin concrete, care compun o zi de iarmaroc citadin. Fără verbe cu valoare de predicat, practic fără sintaxă, dar cât dinamism, câtă forfotă în toată această derulare! Măiestria lui Caragiale este de a ne transmite o reflecție asupra „situațiunii” generale a societății cu o atare economie de mijloace. Dar tema noastră de azi e să facem puțină istorie a obiceiurilor de consum. Să observă, de pildă, că nu se consumau semințe, ci alune prăjite, „fisticuri”, năut și floricele. Și că vinul (de Drăgășani) se servea cu ocaua. Și că, dincolo de cuvintele care ne trimit la dicționar, există atâtea similitudini între atunci și acum.
Înainte de a reda textul - câteva observații:
Caragiale nu pierde ocazia unui autopromo pentru revista pe care o edita, Moftul român, plasată așa, ca din întâmplare, printre atracțiile de la Moși.
În text este menționată ca atare denumirea „Salam de Sibiu”, declarată în 2016 indicație geografică protejată (IGP) conform normativelor UE. Este o dovadă că, deja la 1901, salamul așa-zis „de iarnă” era cunoscut și promovat cu indicativul Sibiu. O altă mențiune geografică – vinul de Drăgășani.
Beigălă este diminutivul în idiș al beigălilor, colacii care aveau să devină celebri pe coasta de Est a SUA ca bagels. E posibil oare ca, printre emigranții evrei care au adus moda colacilor est-europeni peste Ocean, să fie și vreunul care i-a vândut beigălă lui Nenea „Ianche”? Cine știe...
Moșii
de Ion Luca Caragiale
Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comédii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob: cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești - mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - Opler - călăreți - orbeți - birji - schilozi - automobile - zamparagii - guvernamentali - opozanți - Visul Maichii Precistii - Minunile lui sf. Sisoe - Alexe, omul lui Dumnezeu - borangic - țâri - sardele - lămâi - brânză - urdă - cașcaval - slănină - roabe - velințe - altițe - bibiluri - fote - perdele - ștergare - marame - furci - căldări - pirostrii - lopeți - ălbii - copăi - fedeleșuri - porci - mătănii - paiațe - rogojini - parfumuri - ciorapi - iminei - ghete - cizme - papuci - mătăsării - piepteni - drâmburi - darace - cobze - pomadă - clarinete - maimuțe - orice obiect 30 de bani - certuri - chefuri - aldămașuri - tămbălăuri - "Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani, vechi veritabil!" - "5 bani cafea gingirlie!" - nuci - sare -salam de Sibiu - "Hop și eu cu Țața Lina! adevărata plăcintă română și cozonaci moldovinești!" - prafuri de pureci - covrigi - roșcove - frânghii - stafide - curele - șei - hamuri - clopote - căruțe - coșuri - bomboane - rahat - muzici - gogoși - pălării - testemele - muște - popi - cocoane - mateloți - impiegați - pensionari - suprimați - popor - seniori - dame - MM. LL. - A.A. L.L. - târgoveți - târgovețe - țărani - țărance - intelectuali - artiști - poeți - prozatori - critici - burgheji - tramcare - tramvaiuri - capele pârlite - jupe călcate -bătături strivite - copii pierduți - părinți beți - mame prăpădite - guri căscate - praf - noroi - murdărie - infecție - lume, lume, lume - vreme frumoasă - dever slab...
- Criză teribilă, monșer!
Made in RO: Muzeul Publicității și brandurilor românești
Asociaţia ESCU înseamnă Educaţie, Societate, Cultură, Umanitate. Suntem o organizaţie nonguvernamentală cu obiectivul principal de a îmbunătăţi nivelul cultural şi educaţional al publicului din ţară. Principala noastră direcție de activitate este dezvoltarea ofertei culturale din spatial public românesc prin proiecte inovatoare care au ca misiune susținerea practicilor culturale la nivel național și multidisciplinar.
VIZITEAZĂ
CONECTĂM
Web design & Hosting:
