Maria - Regina Reclamelor
Florin Dumitrescu

Li se spune reclame aspiraționale. Unele sunt adaptări ale unor campanii de afară. Altele sunt clișee desprinse din filme americane de vreun creativ rupt de realitate. Însă există și publicitate aspirațională special concepută ca atare: de exemplu, o mașină inaccesibil de scumpă, pe care măcar câțiva dintre noi, „aspiranții”, și-o vor putea cândva procura. Sau acțiunea amplasată într-o casă spațioasă și luxoasă, cum poate unii dintre noi își vor putea vreodată permite. Există un consens al brandurilor globale să forțeze standardele reprezării stilului de viață, să ne stimuleze nevoia de emancipare, de distincție. Cine aspiră mai mult - cumpără mai mult, din cât mai multe și variate categorii de produse.

Dar ce era aspirațional la noi în perioada interbelică? Care era modelul de distincție al publicului? De fapt, care era publicul vizat de reclame? Era doar „urbanul mare”, alfabetizat și cu venituri medii spre mari? Sau și proletarii și eventualii țărani nimeriți pe la oraș? Exista oare ceva aspirațional pentru toți deopotrivă? Desigur, Casa Regală. Așa cum toate vilișoarele din Sinaia aspirau să semene cu Peleșul, la fel și consumul de bunuri urmărea obiceiurile și tabieturile familiei regale. 


Prestigiul regalității răsfrânt asupra obicieiurilor de larg consum se mai resimte azi, ca un ecou al vremurilor apuse, în mențiunea, prezentă pe ambalajele unui număr de producători, de „Furnizor al Casei Regale”. Actualmente, pe situl familiei regale, sunt listați 88 de producători autorizați să afișeze acest titlu. Deși abolită de peste șaptezeci de ani, regalitatea constituie încă un vector de influențare a preferințelor publicului.


Obișnuim să spunem că Regina Maria (1875 - 1938) a „făcut reclame la cosmetice” și nu este tocmai neadevărat. Însă unele precizări și contextualizări se impun, pentru a înțelege importanța istorică acestei opțiuni. 

Dar, dacă parfumurile sunt produse de lux, asociate în mod tradițional cu figuri nobiliare și regale, nu același lucru se poate spune despre o gamă de creme cosmetice precum Pondʼs. Noi percepem azi cremele (de față, mâini sau corp) ca niște produse de uz comun. Nu același lucru se putea spune acum o sută de ani, când popularizarea tratamentelor cosmetice personale era încă la începuturi. 


Apoi, e de observat că producătorul american a folosit pe post de endorser mai multe regine și prințese din Europa, ca imagini exemplare ale frumuseții și distincției. Să ne gândim că și endorsement-ul era pe atunci la începuturi. Și că, într-o lume încă plină de regi și împărați, personalitățile din lumea filmului sau a sportului erau considerate vedete de mâna a doua.

Houbigant, una dintre cele mai vechi și mai renumite case de parfumuri din Franța, crease deja parfumuri pentru Maria Antoaneta și Napoleon. Nu era, așadar, nimic insolit. Capetele încoronate i-au inspirat pe parfumieri din timpuri vechi. Unele dintre cele mai prestigioase case de parfumuri se află chiar la Versailles și sunt legate istoric de aprovizionarea curții regale. Apoi, în Florența există o parfumerie, considerată cea mai veche din lume, care comercializează „parfumul Caterinei deʼ Medici” (reconstituit, evident, cu procedee moderne și cu ingrediente actuale). 


Houbigant îi dedică Mariei două parfumuri, Mon Boudoir și Quelques Fleurs Royales, pe care le asociază cu figura „celei mai frumoase regine din Europa” în serii de machete alb-negru și color. Ambele au tonuri florale, cu o predominanță a violetelor, florile preferate ale reginei. Mon Boudoir a fost retras de pe piață în 1938, la moartea acesteia. Quelques Fleurs... a fost menținut, cu titlu omagial. În onoarea Centenarului României Mari din 2018, casa Houbigant a relansat Mon Boudoir într-o formulă revizitată.


E adevărat, toate aceste reclame apăreau în publicații occidentale. Unele dintre ele ajungeau și în România, unde publicul cosmopolit din înalta și media burghezie se ținea astfel la curent cu actualitatea internațională. Dar în România regii și reginele nu aveau nevoie de apariții în presă pentru a-și iradia exemplul de distincție și gust ales. Un alt motiv este cel pentru care Maria consimte să facă reclame. Aceste apariții contribuie la campania ei de influențare a opiniei publice din Vest, începută încă de la sfârșitul Primului Război Mondial, când regina face primele demersuri de șarm, pentru a obține recunoașterea Marii Uniri de către puterile învingătoare. 


Casa regală a României este recunoscută a fi unul dintre primii clienți de public relations din lume și de a fi apelat la Edward Bernays, pionierul acestui tip de comunicare moderne. Putem spune că Regina Maria a lansat prima campanie de reputație națională, ceea ce ar corespunde cu actualul brand de țară. Și putem spune că România întregită, modernizată și orientată spre Vest pe care ne-au lăsat-o Ferdinand și Maria le-o datorăm, în bună parte, și publicității.New Paragraph

Credit foto: Expo Arte - expoziția Regina Maria - Regina Mamă

                  Colecția Florian Ciobanu - Reclame Vechi Românești


 

Made in RO: Muzeul Publicității și brandurilor românești

De către Andreea Danescu-Raicu 27 Apr, 2023
Mii de exponate introduc vizitatorii într-o călătorie nostalgică și plină de umor în ultimii 150 de ani de creație publicitară și mărci care au făcut istorie în viața cotidiană. - Expoziția poate fi vizitată zilnic în perioada 06 - 21 mai la ERA Shopping Park Oradea, între orele 10:00 și 22:00, cu intrarea gratuită-
De către Muzeul Publicitatii 21 Sep, 2021
Acest nou concept expozițional va surprinde o călătorie provocatoare și interactivă în intimitatea ultimei generații cu cheia la gât. Este un proiect inițiat de Asociația ESCU, cu un format itinerant, ce va avea loc în Iași (Iulius Mall, 8-17 octombrie), Cluj-Napoca (Iulius Mall, 22-31 octombrie), Timișoara (Iulius Town, 5-14 noiembrie) și Suceava (Iulius Mall, 19-28 noiembrie).
De către Muzeul Publicității 18 Sep, 2021
Ideea lui Emil Racoviță de a se organiza o instituție de stat a turismului se materializează în anul 1926 când se fondează (prin legea sanitară) Oficiul Național de Turism (ONT), încorporat în Ministerul Sănătății, cu sarcina de a coordona activitatea stațiunilor baleno-climaterice din țară, dar și ca organism privat de propagandă și dezvoltare a turismului. Acesta a fost transformat prin lege, în 1936, într-un organism de stat subordonat Ministerului de Interne, cu atribuții de îndrumare și control în domeniul turismului intern și internațional.
17 Sep, 2021
Televizoare, radioreceptoare, combine muzicale, diverse produse audio, monitoare şi alte echipamente electronice destinate industriei de tehnică de calcul, automatizări, utilizabile inclusiv în domeniul electronicii medicale. Sunt câteva din produsele realizate de Întreprinderea “Electronica” Bucureşti.
17 Sep, 2021
La drum cu Arici Pogonici și Piticot în căutarea anilor de inocență românești. Meşteşugarii şi industriaşii României interbelice nu au prevăzut sfârşitul fabricării jucăriilor autohtone atunci când au deschis fabricile şi atelierele. Confiscate de comunişti, au ajuns o adevărată industrie.
17 Sep, 2021
Povestea Arctic, liderul pieței românești de produse electrocasnice, începe în urmă cu aproape 50 de ani, în 1970, când la fabrica de la Găești erau produse primele frigidere, o parte însemnată a producției luând încă de atunci calea exportului. La fabrica de la Găești s-au produs primele frigidere cu compresor din România sub o licență franceză Thomson – Houdson – Hotchkiss – Brandt.
Mai multe articole
Share by: