O scurtă cronologie a întreprinderilor Electronica București și Tehnoton Iași

Televizoare, radioreceptoare, combine muzicale, diverse produse audio, monitoare şi alte echipamente electronice destinate industriei de tehnică de calcul, automatizări, utilizabile inclusiv în domeniul electronicii medicale. Sunt câteva din produsele realizate de Întreprinderea “Electronica” Bucureşti. 

De fapt, toata platforma industrială Pipera a fost dezvoltată pe nucleul inițial al companiei Philips  Societate Anonimă Română, când România a început să producă televizoare, în 1961, dar povestea merge mai în urmă, chiar în perioada Interbelică, când firma olandeză „Philips” şi-a deschis o reprezentanţă în Bucureşti în 1927. După naționalizarea comunistă, Electronica București a devenit astfel un fel de “Silicon Valley al Europei de Est”, fiind cea mai mare platformă de producție integrată de electronice de pe continent: intrau materii prime și ieșeau produse electronice finite, pentru toate destinațiile posibile. 


Modele celebre de electronice care au ieșit de pe porțile imensei uzine: primele radioreceptoare românești (1960-1964) - Litoral, Solistor, Primavara, Turist, Sport și Miorița; primul televizor românesc E43-110 (1964), televizoarele Național, Cosmos 1 și Cristal, Tonitza, Luchian, Grigorescu, Miraj, Sport, Cromatic, radioreceptoare Mamaia, Albatros, Bucur, combina Traviata, apoi Stereoson 1, radioreceptorului Ric2 și multe alte produse electronice care puteau oricând concura cu alte branduri occidentale. Pe parcursul timpului, din Electronica București s-au desprins următoarele întreprinderi industriale: IEMI, IEI, IPRS, Microelectronica, FEPA și ICEFelix.


Televizoarele românești erau exportate în Germania Federală la început, apoi plecau și spre Olanda și Statele Unite ale Americii, iar din 1980, televizoarele românești de la Electronica ajungeau în Austria, Elveția și Marea Britanie. În prezent, din fabrica Electronica a rămas doar numele. După 1990, fabrica Electronica decade treptat, încercările de privatizare fiind un eșec.


Tehnoton Iași este o întreprindere românească fondată în 1972 la Iași, producând în principal electrocasnice și mașini industriale. Până în 1989 a devenit unul dintre principalii producători de aparate de radio (cum ar fi renumitele modele “Gloria” și “Cosmos”), casetofoane și magnetofoane, exportând chiar și în țări cum ar fi Franța, Japonia, Statele Unite ale Americii. De asemenea, Tehnoton producea sisteme de televiziune în circuit închis și echipamente de radiocomunicație maritimă pentru România și alte țări din Europa de Est. Tehnoton Iași a fost înființată cu specialiști delegați de la Electronica București și cu proiecte preluate de la această platformă industrială, Electronica cedând productța aparatelor Gloria, Bucur și Star (primul casetofon românesc), Cora, ulterior delegând integral câtre Tehnoton Iași producția de radiouri portabile și staționare. În paralel cu construcția uzinei de la Iași, a fost construit și Grupul Școlar Tehnoton-Liceu și o școală profesională dedicată pregătirii viitorilor muncitori ai uzinei.

Credit foto: Colecția Florian Ciobanu // Reclame Vechi Românești


 

Made in RO: Muzeul Publicității și brandurilor românești

De către Andreea Danescu-Raicu 27 Apr, 2023
Mii de exponate introduc vizitatorii într-o călătorie nostalgică și plină de umor în ultimii 150 de ani de creație publicitară și mărci care au făcut istorie în viața cotidiană. - Expoziția poate fi vizitată zilnic în perioada 06 - 21 mai la ERA Shopping Park Oradea, între orele 10:00 și 22:00, cu intrarea gratuită-
De către Muzeul Publicitatii 21 Sep, 2021
Acest nou concept expozițional va surprinde o călătorie provocatoare și interactivă în intimitatea ultimei generații cu cheia la gât. Este un proiect inițiat de Asociația ESCU, cu un format itinerant, ce va avea loc în Iași (Iulius Mall, 8-17 octombrie), Cluj-Napoca (Iulius Mall, 22-31 octombrie), Timișoara (Iulius Town, 5-14 noiembrie) și Suceava (Iulius Mall, 19-28 noiembrie).
De către Muzeul Publicității 18 Sep, 2021
Ideea lui Emil Racoviță de a se organiza o instituție de stat a turismului se materializează în anul 1926 când se fondează (prin legea sanitară) Oficiul Național de Turism (ONT), încorporat în Ministerul Sănătății, cu sarcina de a coordona activitatea stațiunilor baleno-climaterice din țară, dar și ca organism privat de propagandă și dezvoltare a turismului. Acesta a fost transformat prin lege, în 1936, într-un organism de stat subordonat Ministerului de Interne, cu atribuții de îndrumare și control în domeniul turismului intern și internațional.
17 Sep, 2021
La drum cu Arici Pogonici și Piticot în căutarea anilor de inocență românești. Meşteşugarii şi industriaşii României interbelice nu au prevăzut sfârşitul fabricării jucăriilor autohtone atunci când au deschis fabricile şi atelierele. Confiscate de comunişti, au ajuns o adevărată industrie.
17 Sep, 2021
Povestea Arctic, liderul pieței românești de produse electrocasnice, începe în urmă cu aproape 50 de ani, în 1970, când la fabrica de la Găești erau produse primele frigidere, o parte însemnată a producției luând încă de atunci calea exportului. La fabrica de la Găești s-au produs primele frigidere cu compresor din România sub o licență franceză Thomson – Houdson – Hotchkiss – Brandt.
De către Florin Dumitrescu 17 Sep, 2021
La începutul anilor ’90, duelul publicitar dintre Pepsi şi Coca-Cola ne-a fost importat pe ecrane şi panouri fără mari eforturi de adaptare la specificul românesc. Ani de-a rândul ni s-a spus că Pepsi este “the choice of a new generation” (uneori chiar fără efortul traducerii), adică un brand tineresc, proaspăt şi îndrăzneţ. În schimb, Coca-Cola ne era ipostaziată ca „always Coca-Cola” șo „the real thing”, făcând adică parte dintre elementele constitutive ale universului, alături de stele care “will always shine” şi păsări care “will always sing”. Cu alte cuvinte, un brand clasic, istoric, cu anvergură de lider. Era poziţionarea globală din acea vreme, cu care cei doi mari salepgii multinaţionali păreau să se fi împăcat, ca într-un armistițiu. Deschiderea unui front nou, pe pieţele emergente ale Europei de Est, nu părea să-i intereseze.
Mai multe articole
Share by: